Povestea Vrancei.
De mult, pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, pe când Ţara Românească nu era unită încă şi ţinuturile Munteniei şi Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieşii lui Ştefăniţă şi armia turcească, care năpădise ca frunza şi iarba pe pământul Moldovei.
Bătălia a fost aprigă şi, din cauza numărului prea mare de duşmani, faţă de oastea lui Ştefan, moldovenii au căzut biruiţi.
Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, fugise din faţa puhoiului vrăjmaş, ca să nu fie prins şi, rătăcind singur prin munţi, a ajuns pe valea Putnei.
Pe atunci, în Vrancea nu erau sate cu lume multă, ca în vremea de astăzi …
…Codrii stăpâneau mai peste tot şi abia unde şi unde câte un pâlc de case se găseau înşiruite şi ascunse pe la poalele pădurilor, lăturiş cu scurgerea apelor, iar oamenii erau mai toţi ciobani, care-şi păşunau oile prin golurile şi poienile munţilor.
După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfinţitul soarelui la o casă de pe dumbrava Bârseştilor. Aici, o babă torcea dintr-un fuior de cânepă pe prispa casei… Îndată îşi dădu cu ideea că nu poate să fie altul decât Ştefan Vodă, domnul Moldovei, despre care auzise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a fost risipită şi alungată, iar el s-a retras în munţi….
Baba avea şapte feciori voinici, tot unul şi unul, nalţi, spătoşi şi vânjoşi, care nu se temeau de nimeni în calea lor… Feciorii babei, toţi şapte, se răspândiră în şapte părţi ale Vrancei, buciumând pe văi şi dealuri, până a doua zi în zori, strângând fiecare câte o ceată de voinici, cu care se lăsară pe dealul Dumbrăvii…
Toţi s-au luptat voiniceşte, Ştefan Vodă era printre cei dintâi, înconjurat de flăcăii Vrâncioaiei, care se luptau ca nişte lei, lovind în dreapta şi în stânga tigvele păgâne care cădeau ca bostanii, înroşind pământul… Iată, voi sunteţi şapte fraţi iar în Vrancea sunt şapte munţi.
Ai voştri să fie în veci, cu văi, cu ponoare şi tot ce se află acolo… Şi de atunci, fiecare din cei şapte fraţi, înapoindu-se pe plaiurile Vrancei, s-au aşezat la poalele munţilor, întemeindu-şi fiecare sate, după numele lor: Bodeşti, Spireşti, Negrileşti, Bârseşti, Spulber, Păuleşti, Nistoreşti.
Structura unităţii şcolare.
Şcoala cu clasele I-VIII Spulber este şcoală coordonatoare având în subordine şi celelalte unităţi de pe raza comunei. Localul construit în 1965 avea 4 săli de clasă, cancelarie și cabinetul directorului cu serviciul de secretariat. În anul 2007 a fost construit corpul B în care învaţă elevii de la ciclul primar, sub îndrumarea a doi învăţători, în regim simultan cu două, respectiv trei clase de elevi. În acest fel a fost creată posibilitatea de a se învăţa într-un singur schimb.
În anul 2013 s-a încheiat reabilitarea corpului A, în care învaţă elevii din ciclul gimnazial veniţi şi de la celelalte patru şcoli primare arondate din satele Spulber Vale, Ţipău, Păvălari, Carşocheşti-Corăbiţa, Tojani sau Morăreşti. Mulţi dintre aceşti elevi au de parcurs pe jos distanţe mari până la şcoală şi de aceea a fost introdus un microbuz şcolar pentru a le scuti o parte din drum.
Şcoala nu are cabinete specializate de biologie, de limba română, de matematică sau de istorie, dar beneficiază de o dotare corespunzătoare cu materiale didactice. Într-o sală de clasă este amenajat un minilaborator de informatică pentru buna desfăşurare a acestor ore iar pe hol un mic muzeu.
UNITĂŢI ŞCOLARE AFLATE ÎN SUBORDINEA
ŞCOLII GIMNAZIALE SPULBER
Grădiniţa cu program normal Spulber
Grădiniţa Spulber îşi desfăşoară activitatea într-o sală a Căminului Cultural urmând ca în curând să fie mutată într-un spaţiu nou.
Şcoala cu clasele I-IV Spulber Vale
Localul şcolii a fost construit în anul 1936 şi se compune dintr-o sală de clasă, o cancelarie, un hol şi 3 încăperi cu destinaţie iniţială de locuinţă pentru învăţător.
Şcoala cu clasele I-IV Carşocheşti-Corăbiţa
Localul şcolii a fost construit în anul 1974 şi se compune din 2 săli de clasă, 1 sală pentru grădiniţă, o cancelarie şi un hol.
Şcoala cu clasele I-IV Ţipău
Localul şcolii a fost construit în anul 1938 şi se compune dintr-o sală de clasă, o grădiniţă, o cancelarie şi un hol.
Şcoala cu clasele I-IV Păvălari
Şcoala îşi desfăşoară activitatea într-o casă confiscată în anul 1950 şi se compune dintr-o sală de clasă şi o grădiniţă.